Wendigo – spiritul canibal al frigului

Undeva in inima padurilor nord americane se spune ca noaptea, vantul taios si gerul au dat nastere unui spirit intunecat, Wendigo. Legendele triburilor algonquine soptesc si astazi povestea unei creaturi monstroase, o silueta scheletica cu fruntea incununata de coarne de cerb. Wendigo bantuie padurile in noptile reci de iarna in cautarea carnii de om, singura hrana care ii astampara temporar foamea nepotolita.

Wendigo in mitologia vechilor indieni

Nu se stie exact cand a aparut legenda spiritului canibal Wendigo, cunoscut si ca Witigo, Witiko sau Wee-Tee-Go. Indienii Inuiti il numeau pe Wendigo  “spiritul malefic devorator al umanitatii“. Legendele il descriu ca un monstru, o creatura umanoida foarte inalta si slaba, cu ochi galbeni adanciti in orbite si piele putreda, asemanatoare cadavrelor in descompunere. De cele mai multe ori coarne inalte de cerb ii imbodopesc fruntea.

Wendigo apar in mitologie ca giganti scheletici cu inima de gheata, intotdeauna manati de o foame nepotolita pentru carne umana. Nu se stie exact cum s-a nascut spiritul canibal, dar cel mai probabil magia, conditiile dificile de trai si foamea s-au imbinat si l-au creat pe Wendigo.

Wendigo portretizat in serialul "Fear Itself"
Wendigo portretizat in serialul “Fear Itself”

Se spune ca spiritul Wendigo apare de fiecare data cand cineva isi pierde mintile si recurge la canibalism. Cu sute de ani in urma, iernile extrem de dificile din nordul Americii si Canada faceau intotdeauna victime. Frigul extrem si lipsa de hrana au indemnat nu de putine ori catre canibalism, singura varianta posibila de supravietuire. Un act de cruzime atat de brutal lasa insa intotdeauna urme, iar spiritul Wendigo se spune ca il poseda pe canibal si ii trezea nepotolita foame pentru carne de om. Si exact ca spiritul insusi, cel posedat devenea inalt si slab, cu ochii adanciti in orbite. Foamea teribila avea sa il chinuie pana la sfarsitul existentei sale, iar asta avea de cele mai multe ori sa lase in urma nenumarate victime.

Psihoza Wendigo

Psihoza Wendigo se refera la nevoia inexplicabila de a consuma carne de om, dar asta in conditiile in care altfel de hrana este usor accesibila. Un caz celebru de psihoza Wendigo dateaza din 1878, cand Swift Runner, un indian Cree, si-a ucis si apoi consumat intreaga familie, asta in conditiile in care se afla in vecinatatea unui punct de provizii.

wendigo_supernatural

In acest context tragic sa nu va imaginati ca nu exista si vanatori de Wendigo. Jack Fiddler avea 87 de ani cand a fost incarcerat. In decursul tumultoasei sale vietii se lauda ca ar fi ucis nu mai putin de 14 Wendigo. In 1907 insa, Fiddler si fiul sau au fost condamnati pentru uciderea unei femei, despre care cei doi spuneau ca ar fi fost posedata de Wendigo.

Wendigo astazi

Populatia indigena din America aproape a disparut. Cu toate asta, ceva inca respira in vantul taios din Minesotta de Nord si Canada. Se stie ca americanii au o fascinatie stranie pentru Bigfoot si nu e nicio mirare ca si in zona marilor lacuri, care separa Statele Unite de Canada, marturiile celor care au vazut creaturi gigante in inima padurii par sa fie extrem de numeroase. Dar daca indienii stravechi care se adaposteau de iarna si de frig in inima padurilor din Minesotta, Alberta sau Ontario aveau alt nume pentru aceste creaturi bipede? Daca le numeau de fapt Wendigo?

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail