Vraji si descantece de dragoste romanesti

love_spell_picIn situatiile disperate, atunci cand dragostea neimplinita rodea cu coltii ascutiti pana la os si perpelea sufletul la foc mocnit, oamenii aveau o ultima resursa la care putea sa apeleze: farmece si descantece stravechi. Universul rural arhaic romanesc ascundea intr-adevar multe mistere, iar credintele in fabulos, in putea descantecului si a vrajilor reprezentau o realitate cat se poate de cotidiana. Oamenii isi duceau viata urmand ciclicitatea anotimpurilor si ciclul lunar. Respectul pentru natura si pamant le insufla armonie in viata de zi cu zi, iar de la armonie si respect pana la magie mai era doar un pas. Plantele aromate, care coplesesc narile cu mirosuri imbatatoare, apa cristalina de izvor, focul si pamantul cel sacru, capata valente magice si devin resurse indispensabile pentru magician, care apeleaza la cele patru elemente pentru a-si manifesta puterea si a influenta evenimentele din viata de zi cu zi.

Elemente magice

busuiocBusuiocul – planta aromata si sfanta cel mai frecvent folosita in descantecele si vrajile de dragoste este busuiocul,  despre care se spune ca ar fi crescut în locul în care Sfintii Imparati Constantin si Elena ar fi descoperit Sfanta Cruce. Busuiocul actioneaza pe post de afrodisiac si se spune ca purtat la san, va aduce noroc in dragoste purtatorului. De asemenea, sa ne aducem aminte traditiile de Dragobete, Sf. Andrei sau Sanziene, cand o ramurica de busuioc asezata sub perna garanteaza visarea ursitului.

Apa neinceputa – reprezinta apa pura, luata dintr-o fantana sau dintr-un izvor in primele clipe dupa ce orologiul bate doisprezece noaptea.  Apa se colecteaza intr-un urcior adanc sau intr-un vas de lemn. Este foarte important ca vasul sa nu contina metal. Apa neinceputa “se culege” intotdeauna in noaptea de vineri pe sambata, atunci cand este cea mai pura si mai limpede. Vasul cu apa trebuie acoperit cu o panza neagra si trebuie ferit de lumina soarelui.

Carbunii incinsi – ca si in ritualul facut pentru vindecarea deochiului, un rol foarte important in vrajile si descantecele de dragoste il reprezinta carbunii ininsi (in numar de 3, 6 sau 9) care sunt stinsi in apa.

Mierea – se stie ca dragostea e dulce ca mierea, asa ca nu e de mirat ca mierea, in special cea “cununata” de trei ori, este un ingredient frecvent folosit in ritualurile magice. Indragostitul isi unge de multe ori trupul, sau in unele ritualuri doar fata, cu mierea si asteapta ca alesul/aleasa sa ii cada in mrejele dulci.

Sarea –  este folosita pe post de purificator in folclorista universala. Sarea curata si apara de spiritele rele. In folcloristica romaneasca sarea este folosita pe post de pulbere sacra care se pune in pantofi. In acest fel aduce noroc si protejeaza purtatorul de farmece.

Soarele, luna si zilele magice

sun_n_moonFarmecele si descantecele urmeaza cursul naturii si succesiunea zi-noapte. Se cauta astfel o armonie universala iar magicianul cauta sa profite la maximim de energia cosmica. Vrajile se fac intotdeauna noaptea, la lumina lunii, care sa fie de preferat plina. O importanta deosebita o are si Soarele, in special la rasarit, cand cel care face farmece se spala pe fata cu fiertura magica facuta la lumina lunii, sau isi unge trupul, gura si sprancenele cu miere. Resturile ramase din ritual se arunca intotdeauna la raspantie, loc magic cu rol de poarta intre lumi.

E necesar ca vrajile sa urmeze mai mult decat succesiunea noapte-zi pentru a functiona. Exista zile magice in folcloristica romaneasca, acestea fiind Sambata si Duminica, iar unele cazuri si Joia. Doar in aceste zile se spun descantecele magice.

Cum functioneaza descantecele romanesti?

Sa presupunem ca o fata s-a indragostit de un baiat din sat iar el nu ii raspunde la afectiune. Tanara suferinda gaseste alinare in bratele mamei, a bunicii sau a “vrajitoarei” satului care promit sa o ajute. Cum majoritatea descantecelor folosesc apa neinceputa, fata trebuie intai sa mearga in noaptea de Vineri spre Sambata la fantana cu un urcior sau un vas adanc de lemn si trebuie sa aiba grija ca razele soarelui sa nu vada in vreun fel apa cea pura. Cea care face vraja foloseste busuioc sfintit, apa neinceputa, pe care o pune la fiert si carbuni incinsi din vatra. Pentru ca vraja sa functioneze este necesar ca fata sa isi clateasca  gura cu amestecul vrajit si apoi sa scuipe inapoi. In acest fel potiunea magica primeste energia celei care solicita vraja. Cand vraja e finalizata si cuvintele magice sunt spuse, fata asteapta zorile pentru a-si spala chipul cu potiunea magica si in multe cazuri trebuie sa se faca luntre si punte pentru a strecura in mancarea sau bautura celui ales un strop din bautura descantata.

love_spellReproducem mai jos cateva descantece de dragoste culese din “Materialuri folkloristice Volumul 1“, culegere exceptionala cu materiale culese de Grigore G. Tocilescu.

VRAJA DE DRAGOSTE

Spre draga de Dumineca ma sculai,
Pe potecuta plecai,
Pe poteca necalcata,
De roua nescuturata,
La riul lui Iordan.
Gasii acolo o fata spalandu-se
Dichisindu-se.
Eu asa fata vazui,
Indarat ma ‘ntorsei ;
Chiraindu-ma,
Jeluindu-ma.
Maica Santa Maria m’auzii
Pe scara de argint se pogori
Si de mana ma lua
Si cu mine pleca.
La riul lui Iordan,
La fantana lui Bogdan.
Apa cu drepta lua
Si peste mine arunca
Si pe mine ma spala,
De uriciuni,
De dataturi,
De cuvinte rele,
De napasturi rele.
Imi puse in prept sorele cu razele.
Tota lumea se uita cu drag la ele.

In frunte ‘mi puse steua mare,
Se uita la mine cu drag lumea si tara;
Imi puse in umeri,
Doi luceferei,
Tota lumea se uita cu drag La ei;
In spate imi puse luna cu stele,
Se uita lumea cu drag la ele.
Maica Precista nu ma lasa,
Ci de mana dreapta ma Iua,
Si cu mine pleca,
In campul cu dorul,
Unde infloreste bujorul.
Cu busuioc cu buciuma,
Tote dragostile le aduna,
Si in ast vas le baga
Si pe mine le arunca.
Si pe mine ma facu frumos si dragastos
La tota lumea,
La tota multimea.
Si remasei curat, luminat,
Ca argintul stricorat,
Ca Maica Precista ce m’a lasat.

DESCANTEC DE DRAGOSTE

Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toti baetii de friguri
Tote fetele,
Tote nevestele,
Si mi-i tontesti,
Si mi-i cantesti
Asa sa-mi tontesti
Si sa-mi cantesti (pe cutare) ;
Si cum plesnesti
Si te vestejesti
Si cum arzi in vetre,
Asa sa’mi arzi in pietre
Inima lui (cutare)
Rasai – sore fratioare
Cu noua-zeci si noua de razisoare,
Cu trei raze fa-mi cununa,
Sa-mi stralucescl ca luna.

Sa resai, sa nu rasai
Din deal si pana’n plai,
Sa’mi pun cununa ‘n cap,
Sa se uite toata lumea cu drag ;
Toti popii,
Toti protopopii,
Toti diaconii,
Toti caimacanii,
Tote fetele,
Tote nevestele,
Tote preotesele,
Tote protopopesele,
Toti mirii,
Toti emirii;
Sa te pui, sore, in pept,
Iar tu, luna in spate.
Cei doi luceferi
Sa-i pui in umeri
Sa se uite tote lumea cu drag.

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail