The Dark Tower, o shaorma cu de toate

dark_tower_movieCititor fiind, e foarte greu să nu te raportezi la povestea scrisă atunci când apare filmul. Să faci abstracție de carte și să asimilezi povestea de pe ecran ca și cum ar fi spusă pentru prima dată e un fel de “gândește pozitiv” atunci când ție ți s-au scufundat toate corăbiile. Acest “gândește pozitiv” din lumea filmelor și cărțiilor a fost ușor de aplicat pentru filmul “The Dark Tower”, căci epopeea în opt volume a lui Stephen King are relativ puține în comun cu această “epopee” zgârcită pe care regizorul Nikolaj Arcel o spune în aproximativ o oră și jumătate.

O poveste la fel de amplă ca cea a lui Tolkien

Mai știți povestea lui Frodo căruia i-au fost necesare cam trei filme ca să își îndeplinească misiunea și sa distrugă inelul? Cam așa stă treaba și cu “The Dark Tower”, epopee complexă a cărei acțiune se desfășoară într-un fel de Vest Sălbatic condimentat cu multe elemente magice.  Roland Deschain, ultimul pistolar, trebuie să ajungă la turnul întunecat dar obstacolele sunt multe si amenințătoare. Omul in negru, vrăjitor suprem care servește universului întunecat, are si el o misiune. Vrea să îl oprească pe Roland și să deschidă porțile pentru creaturile întunericului. Pentru asta turnul întunecat trebuie să cadă.

Filmul spune povestea din perspectiva lui Jake Chambers, un baiețel din New York, chinuit de niște viziuni înspăimântătoare despre Omul in Negru și acoliții lui, un fel de creaturi umanoide care poartă piele de om pentru a-și ascunde chipul desfigurat, și nenumărații copii răpiți și folosiți pe post de baterie a unei mașini malefice, menită să distrugă turnul întunecat și odata cu acesta, ordinea in univers. Alternarea vis-realitate construiește începutul puternic și alert, dar din păcate, parțile bune se cam opresc aici.

Matthew Mcconaughey seamănă cu Omul în negru, dar nu e

the_man_in_blackMatthew Mcconaughey a fost motivul numărul unu pentru care eram entuziasmată de “The Dark Tower”. Nu aș putea nici în momentul de față să ma gândesc la o varianta mai buna pentru Omul in negru aka Walter Padick aka cel mai celebru personaj negativ al lui King, Randall Flagg. In mintea mea, Mcconaughey  arată, merge si vorbește ca Flagg. Din păcate, în “The Dark Tower”, Mcconaughey este mai mult un fel de cosplayer care arată ca Omul in Negru și defilează pe o scenă în jurul căreia admiratorii aplaudă. E prin excelență un personaj de carton, pe alocuri cu accente comice, involuntare. Ca să înțelegeți mai bine, Omul in Negru mi-a amintit de un bărbat care vine zilnic de la munca, puțin sau puțn mai mult băut, și dupa chef își mai căsăpește nevasta și copiii. Nu știu cum altfel să descriu scene absolut ridicole cum ar fi: merge pe stradă, trece pe lângă o fetiță care mănâncă o înghețată și îi șopteste la ureche “Ură”, sau numeroasele scene de violență nejustificată față de acoliții săi. Însă nimic nu întrece în penibil scena de lupta de la sfărșit între Roland și Walter Padick. Am simțit efectiv că mă uit la o compilație nereușită între Neo din “Matrix” si Magneto, construită cu CGI urăt și amatoresc.

 Idris Elba  ar putea să fie Roland

rolandRecunosc că nu mi-a plăcut deloc alegerea lui Idris Elba ca Roland Deschain. Pe Roland l-am vazut întotdeauna ca un fel de Clint Eastwood în tinerețe iar Elba nu coincidea absolut deloc cu ce îmi imaginam eu. Cu toate astea, Elba cred ca fost unul din puținele lucruri bune ale acestui dezastru de film. Are o nota de naturalețe discretă, provenită strict din faptul ca filmul e mai mult concentrat pe Jake și pe lumea malefică guvernată de Omul în Negru. Această puțină atenție i-a dat o oarecare libertate de a se dezvolta de la sine. Și mai recunosc că mi-au plăcut scenele de lupta cu Roland, pentru că are un fler anume atunci când își încarcă gloanțele în pistol.

Un film făcut de dragul de a face un film

Trecănd peste personaje de carton și  CGI nereușit, cel mai tare m-a deranjat cum îsi construiește Nikolaj Arcel lumea magică guvernată de Omul în negru. În primul rand, detaliile poveștii lipsesc și asta e inaccetabil atunci când construiești o lume. Știm că Omul în negru e rău și că există niște portaluri care duc către o lume post-apocaliptică si cam atât. Adică o lume post-apocaliptică cu parfum de Vest Sălbatic ați mai văzut, nu? Pentru ce atâtea detalii? Plus că în poveste sunt în mod confuz și nereușit înglobate detalii cheie din cărți. De două ori apare simbolul The Crimson King, care surpriză pentru cei nefamiliarzați cu carțile, nu este Omul în negru. Dar nimeni nu se leagă de simbol în vreun fel sau îl meționează ca fiind important în poveste. Sa fi fost încercarea timidă de a face deschidere unui sequel? Hai sa speram ca nu.

Ca si o concluzie de final, “The Dark Tower” e genul de film pe care l-am simțit că a fost făcut de dragul de a face un film, o shaorma cu de toate menită să scoată niște bani de pe spatele unor fani care s-au hrănit cu vise dintr-o lume la fel de complexă ca și Pământul de Mijloc al lui Tolkien.

 

 

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail
  • Eugenia Tomescu

    Mda, asteptam acest film de cativa ani, ma intrebam cum o asa carte nu a fost inca ecranizata, ca intr-un final sa-si bata joc de ea. Pacat, ma simt oarecum jefuita, desi nu am vazut filmul. Ca atunci cand primesti un cadou foarte frumos, ambalajul e perfect, dar continutul e distrus. Mare dezamagire…

    • Ioana Balan

      Intr-adevar, o mare dezamagire.