Cetatea de la Poenari

poenari_1

Multi il asociaza pe Vlad Tepes cu Castelul Bran si vinovatul este desigur Bram Stoker si celebrul sau roman Dracula. Dar cel mai apropiat loc care poate fi numit “Castelul lui Dracula” nu este Branul ci este cetatea Poenari. Revenind la Vlad Tepes, acesta, intelegand asezarea strategica a cetatii si-a insusit-o devenind una din multele lui resedinte.

Despre Poenari

La cetate se poate ajunge urcand 1480 de trepte din beton care serpuiesc printr-o padure de fag. Aici, pe valea Argesului, la o altitudine de 850 m, protejata de pante abrupte, s-a inaltat cetatea “cuib de vulturi al vitejilor de temut”, care facea parte dintr-un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti.

Una dinte putinele cetati medievale, Cetatea Poienari este mentionata pentru prima data in anul 1453 intr-un document prin care Ludovic al V-lea cere localnicilor sa execute lucrari de renovare a fortaretei, pentru a fi pregatita pentru eventualele atacuri dusmane. In alte documente, precum cele ale cancelariei din Valahia, numele cetatii apare mentionat abia in anul 1481. Cetatea a fost construita in doua etape, prima etapa fiind la sfarsitul sec. XIII -lea si inceputul secolului al XIV-lea, perioada in care a fost construit turnul dreptunghiular din piatra, cu trei nivele despartite de plansee din lemn.

poenari_2

Panorama din Cetatea Poenari

Cetatea Poenari a fost construita de Negru Voda in prima parte a secolului XIV, direct pe stanca, printr-o tehnica bizantina veche – fetele zidurilor erau construite din piatra, iar interiorul, umplut cu bucati de piatra bruta, legata cu pamant sau var.

Ulterior, cetatea a fost refacuta de Vlad Tepes in doar sase luni, dupa cum spun cronicarii vremii, cu cinci turnuri de aparare. Zidurile au 3 metri grosime, asemeni multor cetati fortificate din zona Transilvaniei; zidul din partea de nord a cetatii s-a prabusit la cutremurul din 1915.

In “Letopisetul Cantacuzinesc” se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes care, voind sa pedepseasca pe boieri: „pe toti i-a dus la Poenari si au lucrat la cetate pana li s-au spart hainele dupre ei”, insa aceasta intamplare este legata doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.

Frumusetea si salbaticia peisajului argesean care inconjoara ruinele cetatii Poienari au atras, ca vizitatori, numeroase personalitati ale vietii spirituale romanesti: Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu, Carol Davila, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuta, Nicolae Iorga si multi altii.

Ei au lasat pagini memorabile, descriind drumul spre Poienari si ce mai ramasese din zidurile cetatii cand au ajuns acolo. Pe langa acestea se adauga romanul Castelul din Carpati, al lui Jules Verne, inspirat din legendele povestite de o romanca, despre misterioasa cetate a Domnitorului Vlad Tepes.

Legendele

Despre Cetatea Poenari si Vlad Tepes circula multe legende. Una dintre ele povesteste ca boierii din Targoviste si-au pus in gand la un moment dat sa-l prinda si sa-l predea sultanului pe Vlad Tepes, speriati fiind de obiceiul acestuia de a-i trage in teapa pe talhari, lenesi si tradatori. Tepes a aflat de planul pus la cale de boieri si a intors cursa impotriva acestora: i-a prins pe toti, i-a dus pe jos pana la Curtea de Arges si mai departe, la Cheile Argesului. Acolo, amenintandu-i cu moartea, le-a poruncit ca “pana la duminica Tomii” sa ridice o cetate de piatra in varful muntelui. Boierii, speriati, s-au apucat de treaba: au muncit zi si noapte, astfel ca in mai putin de sase luni au construit cetatea. Multi dintre ei au murit in tot acest timp, cazand in prapastie; ceilalti, au fost iertati de Tepes, care a considerat ca acestia isi ispasisera pedeapsa.

O alta legenda povesteste ca Vlad Tepes ar fi scapat de turci cu ajutorul a sapte frati din satul Arefu, pe nume Dobrin, care i-au potcovit caii invers, astfel incat turcii sa creada ca Tepes a luat-o in alta directie. Drept rasplata, Tepes le-ar fi dat fratilor Dobrin sapte munti din Fagaras. Intr-o alta varianta a legendei, cei sapte frati au fost ”inlocuiti” cu un rob turc – pe nume Carasol – care l-ar fi salvat pe Tepes prin aceeasi metoda.

Inca o legenda despre cetatea Poenari vorbeste despre sotia domnitorului, care stiind ca turcii sunt in apropiere si simtind ca nu mai are nici o scapare, s-a urcat pe metetrezele dinspre raul Arges si a strigat soldatilor ca prefera sa se omoare decat sa fie prizoniera. Apoi s-a aruncat in prapastie, trupul zdrobindu-i-se de stancile udate de apa raului. Locul unde a cazut s-a inrosit datorita sangelui iar raul a luat denumirea Raul Doamnei. Aceasta legenda a fost chiar ecranizata in filmul “Dracula” din 1992.

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail